Seminar de cercetare

Evenimente încheiate

Imagini și emoții de protest: O analiză multimodală a indiciilor afective și a implicării cu ajutorul postărilor de pe Twitter cu hashtag #rezist (29 octombrie 2025)

Dan Mercea este profesor de Schimbare Digitală și Socială la Departamentul de Sociologie și Criminologie al Universității St. George din Londra. Este redactor-șef al revistei internaționale de specialitate „Information, Communication & Society”.

Această prezentare explică modul în care indiciile vizuale și textuale afective din postările cu imagini de protest interacționează și contribuie la implicare pe rețelele de socializare. Utilizand studiul imaginilor de protest în mișcările sociale și pe studii privind învățarea socială, am folosit un set de date de 45.190 de tweet-uri unice cu hashtag #rezist pentru a realiza o analiză multimodală a postărilor cu imagini de protest. Declanșate de planurile de a dilua legislația privind abaterile în funcțiile publice, demonstrațiile #rezist au fost un set de proteste continue în România, descrise pe scară largă ca fiind cele mai importante de la căderea comunismului în 1989. Combinând analizele expresiilor faciale, ale textului în imagine și ale textului postărilor cu imagini, arătăm că, în timp ce imaginile de protest cresc semnificativ implicarea, postările cu imagini non-protest sunt mai încărcate emoțional. Imaginea și textul sunt modalități expresive care pot fi utilizate împreună strategic. Am constatat că tweet-urile fără imagini pot contribui la încurajarea participării prin exprimarea nemulțumirilor și a emoțiilor cu valență negativă, în timp ce textele cu imagini pot încuraja implicarea prin intermediul emoțiilor cu valență pozitivă asociate cu protestatarii și imaginile pe care aceștia le creează. Bazându-ne pe aceste constatări, discutăm rolul pe care postările cu imagini îl joacă în inspirarea interpretărilor protestelor și în diseminarea acestora pe rețelele de socializare.

Experimente deliberative în România: Prima adunare cetățenească la nivel local (9 octombrie 2025)

Bettina Mitru este doctorand în relații internaționale și studii europene în cadrul Școlii Doctorale de Relații Internaționale și Studii de Securitate, Universitatea Babeș-Bolyai și în științe politice în cadrul Centrului Cercetare pentru Viitorul Democrației, Universitatea Liberă din Bruxelles (VUB). Această prezentare a fost susținută în cadrul programului Doctoral Advance Fellowship 2025, Institutul STAR-UBB, CNFIS-FDI-2025-F-0154.

Contrar așteptărilor prezentate în studiile recente privind relevanța deliberării pentru comunități și democrație, partidele politice nu s-au implicat în prima adunare a cetățenilor din România, organizată între februarie și aprilie 2024 la Râmnicu Vâlcea, pe o temă importantă pentru politica locală. Acest studiu identifică motivele comportamentului partidelor pe baza unor interviuri semi-structurate cu politicieni locali cu putere de decizie în partidele reprezentate în consiliul local la momentul adunării. Concluziile identifică comunicarea defectuoasă, lipsa de transparență și lipsa de cunoștințe ca explicații cheie pentru neimplicarea partidelor politice în procesul deliberativ.

Discursul religios al noilor partide din România. Narative religioase ca formă de comunicare politică (3 aprilie 2025)

Dragoș Șamșudean este asistent universitar în cadrul Departamentului de Studii Internaționale și Istorie Contemporană. 

Ultimele două decenii evidențiază o prezență constantă a narativelor religioase în discursul partidelor și liderilor politici, în diferite contexte. Urmărind  aceste evoluții, cercetarea de față caută să răspundă la următoarea întrebare: cum utilizează partidele noi din România religia, ca resursă narativă în discursul politic ? Cu partide noi care ating pragul electoral într-un timp foarte scurt, o populație majoritar creștină și o poziționare geopolitică particulară, România este un caz reprezentativ pentru studierea religiei ca resursă în comunicarea și discursul partidelor și liderilor politici.

Protecția internațională a minorităților (5 martie 2015)

Vassilios Grammatikas este profesor conferențiar la Departamentul de Științe Politice al Universității Democritus din Tracia în domeniul dreptului internațional public, specializat în protecția minorităților și drepturile omului în general. 

Scopul acestei discuții este (a) de a analiza diferitele caracteristici care diferențiază minoritățile și de a face distincția între acestea și alte grupuri cu „caracter minoritar” (b) de a prezenta studenților o analiză cuprinzătoare a cadrului juridic pentru protecția minorităților, în mod universal și în Europa, și de a aborda termenii de bază ai dispozițiilor relevante. A doua parte va fi dedicată unui studiu de caz al diferitelor probleme ale minorităților care au fost create și încă există în zona Mării Negre și în Europa de Vest, oferind participanților posibilitatea de a studia diferitele probleme ale minorităților în legătură cu aspectele istorice, sociale, politice și juridice ale fiecărei țări în parte.

Webinar „Protejarea democrației și asigurarea integrității electorale în Republica Moldova și România” (15 ianuarie 2025)

Centrul de Studii Politice și Administrative (Chișinău) împreună cu Centrul de Guvernare și Politici de Securitate (Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj) vă invită la un webinar care va aborda contextul electoral din Moldova și România. Vorbitorii vor adresa subiecte precum percepțiile cetățenilor despre integritatea și democrația electorală, vulnerabilitățile precum cumpărarea de voturi și dezinformarea, strategii pentru combaterea influențelor externe, rolul societății civile și mass-mediei, măsuri pentru asigurarea imparțialității și independenței alegerilor, precum și impactul alegerilor asupra stabilității regionale și dezvoltării democratice, în contextul colaborării transfrontaliere și sprijinului Uniunii Europene.

Vorbitorii au fost de la Universitatea de Stat din Moldova (Chișinău) și de la Universitatea Babeș-Bolyai (Cluj). 

Conflictele contemporane într-o lume instabilă (15 noiembrie 2024)

Alexandru Balas este directorul Clark Center for Global Engagement la Universitatea de Stat din New York (SUNY) Colegiul din Cortland.

Sunt mai multe conflicte la nivel mondial în 2024? Aces eveniment va include o discuție despre câteva dintre zonele majore de conflict în lume: Haiti, Ecuador, Venezuela-Guyana, Africa de Vest, Sudan, Etiopia, Orientul Mijlociu, Yemen, India- China, Myanmar, China-Taiwan, Ucraina-Rusia. Prezentarea va încerca identificarea unor trenduri de conflict. 

(In)securitate în social media: explorarea narațiunilor israeliene și palestiniene (24 octombrie 2024)

 Călin Georgia are un doctorat la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj.

 Persistența conflictului israeliano-palestinian influențează profund percepțiile atât ale israelienilor, cât și ale palestinienilor, modelând generații succesive și reprezentând o provocare complexă pentru studiile în domeniul securității. Acest articol examinează aceste realități contrastante construite social prin prisma teoriei securizării, analizând discursurile publice din social media pe Facebook între 1 ianuarie 2021 și 29 aprilie 2022 în Israel și în teritoriile palestiniene. Prin crearea unei punți între teoretizarea la nivel înalt și metodologia empirică, studiul îmbogățește înțelegerea proceselor de securitizare folosind cadrul lui Balzacq și angajându-se în perspectivele lui Cote, Stritzel și Vuori, inclusiv rolul activ al publicului țintă și complexitatea securitizării ca act de discurs. Prin această abordare, cercetarea nu numai că avansează perspectivele teoretice ale securitizării, dar demonstrează, de asemenea, că valorificarea analizei social media oferă atât un mijloc valoros de testare a teoriei, cât și o înțelegere mai cuprinzătoare a dinamicii securitizării în contextul israeliano-palestinian.

De-democratizare și Clientelism (15 Mai 2024)

Petr Kopecký este profesor de științe politice la Universitatea din Leiden și profesor invitat la Institutul CEVRO din Praga.

Autocratizarea a devenit o tendință majoră în toate regiunile lumii. Europa Centrală și de Est este considerată pe scară largă ca fiind un caz paradigmatic de de-democratizare. O mare parte din literatura emergentă s-a concentrat pe partidele politice populiste aflate la guvernare ca factori de regres, în timp ce instituțiile și factorii internaționali, cum ar fi Uniunea Europeană, acționează ca potențiale constrângeri. Cu toate acestea, știm încă puține lucruri despre mecanismele și instrumentele pe care le utilizează liderii politici iliberali atunci când demontează guvernanța democratică. Aceasta este o omisiune importantă, în sensul că legătura dintre intențiile politice și rezultatele regresului rămâne blocată într-o cutie neagră. În cadrul acestei prezentări se va susține, și se va demonstra empiric cu ajutorul datelor din Ungaria, că acțiunile clientelare joacă un rol esențial pentru înțelegerea regresului democratic. Clientelismul, înțeles ca numiri de către partidele politice în posturi din sectorul public, este utilizat în mod sistematic de către liderii politici neliberali pentru a controla statul în scopul de a schimba regulile și procedurile în avantajul propriu și de a canaliza alocarea de bunuri, inclusiv locuri de muncă, către susținătorii lor.

Unde se opresc? Înțelegerea percepțiilor cetățenilor români față de supravegherea statului (29 Aprile 2024)

Paul Țap este asistent de cercetare științifică în cadrul Departamentului de Studii Internaționale și Istorie Contemporană. Prezentarea va fi susținută în cadrul programului Doctoral Advanced Fellowship-UBB 2024, Universitatea Babeș-Bolyai, nr. 21PFE/30.12.2021, ID: PFE-550-UBB.

Supravegherea statului reprezintă un subiect de interes în domeniul studiilor de securitate. Acest subiect a fost tratat dintr-o multitudine de perspective care variează de la evoluțiile istorice ale acestei practici și modul în care este realizată supravegherea contemporană până la limitele și responsabilitățile acesteia. Pandemia de COVID-19 a ridicat noi provocări asupra supravegherii contemporare și a revitalizat interesul pentru studierea acestui subiect datorită politicilor de supraveghere intensivă implementate de majoritatea guvernelor lumii pentru a controla răspândirea virusului. În acest context, indivizii au început să fie din ce în ce mai conștienți de potențialul pe care guvernele lumii îl au atunci când vine vorba de a supraveghea societatea. Prin urmare, este important să înțelegem ce factori ar putea influența percepția indivizilor că ar fi expuși la mai multă supraveghere în comparație cu alții. Această prezentare dorește să răspundă acestei întrebări bazându-se pe prezentarea și explicarea factorilor care ar putea influența aceasta percepție.

Teoriile Conspirației în paradigma securității: CE sunt? DESPRE CE sunt? și DE CE sunt? (21 Martie 2024)

Dragoș Șamșudean este asistent universitar în cadrul Departamentului de Studii Internaționale și Istorie Contemporană. Prezentarea este susținută în cadrul programului „Postdoctoral Advanced Fellowship-UBB”, Universitatea Babeș-Bolyai nr.21PFE/ 30.12.2021, ID: PFE-550-UBB

Teoriile conspirației sau ideile conspiraționiste continuă să rămână un subiect de interes în domeniul relațiilor internaționale și a studiilor de securitate în special în contextul pandemii COVID-19. Cercetările din ultimii doi ani indică faptul că pandemia a oferit o nouă dinamică teoriilor conspirației, cercetătorii subliniind atât adaptarea discursului conspiraționist la tehnologiile digitale, cât și efectele acestui fenomen în situaţii de criză. În cadrul prezentării vom încerca să definim teoriile conspirației, să cartografiem despre ce sunt și să evidențiem câteva din posibilele explicații ale fenomenului, cu accent pe mediul de securitate național din România.

Dezinformare și dezinformare: Pe cine să credem? (17 Ianuarie 2024)

Perry Haan a predat în opt țări din afara Statelor Unite, inclusiv în ultimii 22 de ani în cadrul programului de la Universitatea Tiffin din București.

Eficacitatea comunicării Influencerilor de pe rețelele sociale (13 Decembrie 2023)

Delia Cristina Balaban este profesor universitar în științele comunicării, având specializarea publicitate la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca.

Ce este populismul? De la definiții la abordări empirice (9 Noimebrie 2023)

Sergiu Mișcoiu este profesor universitar la Facultatea de Studii Europene (Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca).

Personalizarea carismatică a puterii, anti-elitismul dezlănțuit în toate direcțiile, invocarea permanentă a referendumului, mobilizarea „Adevăratului Popor”, exaltarea virtuților oamenilor simpli, stigmatizarea minorităților, denunțarea comploturilor și conspirațiilor mondiale, demonizarea adeversarilor, apelul la valorile „milenare ale Națiunii” – iată o listă prea scurtă a unor evoluții marcante care au avut loc în ultimii ani atât în Ucraina, cât și în Statele Unite, atât în Brazilia, cât și în Polonia, atât în Franța, cât și în România. Odată cu proliferarea formelor alternative de exprimare colectivă și de comunicare publică, logica populistă își face loc prin flexibilitatea sa ideologică și prin aparenta sa disponibilitate de a recunoaște, aprecia și reprezenta „Poporul” fără să îl critice sau să îl judece. 

Dar ce este populismul? Cât de mult a fost abuzată această noțiune și de ce trebuie ea definită cu mai multă precizie? Care este aplicabilitatea și relevanța acesteia astăzi, în contextul în care numeroase personalități și partide considerate populiste se bucură de un succes electoral remarcabil, în numeroase țări din întreaga lume? În fine, poate politica să existe fără dimensiunea sa populistă?

Orașele ca pionieri ai diplomației dezastrelor: Izmir și cutremurul din Turcia (19 Octombrie 2023)

Seckin Baris Gulmez este lector la Izmir Katip Celebi University din Turcia.

Această prezentare abordează întrebarea dacă și cum joacă orașele un rol activ în diplomația dezastrelor. Dezastrele au loc adesea în orașe, dar literatura de specialitate le tratează mai degrabă ca pe niște receptori pasivi sau ca furnizori locali de ajutor în caz de dezastre. În mod similar, literatura de specialitate privind diplomația orașelor se concentrează rareori asupra actului diplomatic al orașelor în timpul dezastrelor. Această prezentare stabilește această verigă lipsă, concentrându-se asupra rolului orașului Izmir, al treilea oraș ca mărime din Turcia, în sensibilizarea internațională și în mobilizarea sprijinului pentru a face față pagubelor provocate de un cutremur masiv în Turcia.

Rolul limbii în lagărele naziste: O sursă de violență și o formă de rezistență (8 Mai 2023)

Salvatore Di Piazza predă Filosofia limbajului la Universitatea din Palermo.

Literatura filosofică consideră în mod consensual că limbajul este acea modalitate specific umană prin care se poate exercita puterea (și violența). Pornind de la această ipoteză, analiza își propune să lărgească domeniul larg documentat de cercetare a violenței din lagărele de concentrare, concentrându-se asupra rolului limbajului. În acest sens, se folosește de lentilele tradiționale ale studiilor filosofice pentru a pune la punct cunoștințele existente și a preciza rolul pe care l-a jucat limbajul în lagărele naziste. În legătură directă cu această linie principală de investigație, pot fi formulate două întrebări de cercetare simetrice: Ce a reprezentat limbajul în lagărele naziste? Și Ce au reprezentat lagărele naziste pentru limbaj? Pentru a oferi un răspuns, mai întâi, cercetarea cartografiază interacțiunile complexe dintre limbaj, violență și putere și, apoi, argumentează în favoarea experienței lagărelor naziste ca studiu de caz paradigmatic în care violența a fost exercitată prin intermediul limbajului, dar, în același timp, a fost combătută și lipsită de putere în mod specific prin utilizarea limbajului. Examinând impactul pe care lagărele naziste l-au avut asupra limbajului, analiza arată, de asemenea, că experiența lagărelor are impact asupra limbajului în sensul că îl modifică și, mai ales, îl supune violenței.

Cum să construim pacea când războiul nu s-a terminat? Democratizarea violentă a Columbiei după procesele de pace cu grupurile de gherilă M-19 și FARC-EP (6 aprilie 2023)

Juan Carlos Ríos este cercetător doctor în științe politice și sociale la Universitatea Catolică din Louvain (Belgia) și la Pontificia Universidad Javeriana (Columbia).

Columbia ar putea fi unul dintre puținele cazuri din lume în care o tradiție democratică îndelungată se menține în pofida nivelurilor ridicate și persistente de violență politică. Contestarea puterii între actorii de stat, grupurile de gherilă și grupurile de crimă organizată se află în centrul mai multor state din America Latină; cu toate acestea, cazul columbian este remarcabil pentru marea varietate de grupuri de gherilă și pentru multiplele reforme de stat care au însoțit procesele de pace. Acest conflict complex cu mai mulți actori a evoluat împreună cu instituțiile democratice timp de peste șaizeci de ani. Deși instituțiile statului sunt relativ slabe, alegerile și procesele participative de jos în sus au loc cu o stabilitate și o legitimitate relative. Chiar și după demobilizarea multor grupuri de gherilă în 1989-1991 și a FARC-EP în 2016, violența armată exercitată de actori nestatali este o realitate persistentă în țară.

Grupurile aflate în conflict recurg adesea la violență în lupta pentru putere și control asupra resurselor și politicii. Atunci, cum se pot promova în mod eficient procesele participative și politicile publice care vizează consolidarea păcii la nivel local atunci când conflictul armat nu s-a încheiat? Acest seminar va discuta și va prezenta idei legate de această întrebare, concentrând dezbaterea asupra cazului columbian.

Împotriva sau în favoarea noului regim tunisian? Harta actorilor locali și internaționali (9 martie 2023)

Guadalupe Martínez Fuentes este profesor asociat dr. în politici comparate și sisteme politice la Universitatea din Granada. 

De la jumătatea anului 2021, președintele Kais Saied a schimbat cursul tranziției spre democrație a Tunisiei în favoarea unei tranziții spre o nouă formă de regim, care este încă greu de clasificat. Unii o numesc hiperprezidențialism, având în vedere concentrarea puterilor în mâinile președintelui și eradicarea instituțiilor cu capacitate de control și echilibru. Alții îl văd ca pe o nouă expresie a populismului autoritar constituțional, având în vedere că formalitățile constituționale și retorica populistă sunt folosite pentru a ascunde o regresie autoritară. Alții o numesc pur și simplu adhocrație, având în vedere că improvizația politică pare să predomine în stilul de guvernare al lui Saied în această etapă târzie. În timp ce regimul Saied este încă în construcție, harta susținătorilor și adversarilor săi locali și internaționali rămâne nestatornică și confuză, la fel ca și natura relațiilor dintre ei. Acest seminar își propune să clarifice configurația acestei constelații de actori și să încurajeze reflecția cu privire la posibila lor influență ca motoare în direcția consolidării, schimbării sau blocării noului regim.

Populismul și comunitățile din diaspora (8 decembrie 2022)

Sorina Soare (lector univ. dr. în politici comparate la Universitatea din Florența)

Populismul cu numeroasele sale variante este un fenomen foarte răspândit. Considerate până de curând un aspect periferic al politicii, partide populiste au devenit din ce în ce mai prezente în parlament și uneori chiar parte din guverne. În acest context, s-a propus înțelegerea populismului dincolo de limitele naționalismului metodologic și relevanța populismului ca fenomen transnațional. Într-o primă fază, aceste fenomene au fost identificate la nivelul competiției europene precum în cazul DieM25 sau mișcările Occupy Wall Street și Indignados. În ultimii ani, dimensiunea transnațională a populismului a fost identificată în legătură cu strategiile partidelor populiste care acționează in competiția națională de a mobiliza cu succes comunitățile de cetățeni cu reședința în afara țării de origine. Prezentarea își propune să analizeze cauzele și specificul acestei mobilizări transnaționale explicând cum și de ce populismul devine un fenomen transnațional. Pentru a identifica posibile răspunsuri, vor fi utilizate elemente de migrație și competiție între partide politice, utilizând unele exemple concrete.

Inovațiile democratice: O soluție nouă pentru probleme vechi? (24 noiembrie 2022)

Nanuli Silagadze (cercetător postdoctoral, Universitatea Abo Akademi din Finlanda)

Problemele democrațiilor reprezentative sunt reflectate în multiple procese: nemulțumirea politică a cetățenilor, încredere scăzută în instituțiile scăzute, scăderea participării electorale sau a implicării în partide politice. Prin urmare, câteva inovații democratice au fost implementate în multe țări pentru a vindeca această “boală”. Această prezentare identifică principalele inovații democratice – democrație directă și democrație deliberative – și subliniază meritele și provocările lor în societățile și sistemele politice contemporane.

Politică și securitate după provocările secesioniste: Relația dintre Catalonia și Spania din 2017 (27 octombrie 2022)

Oscar Barberà (Conferențiar univ. dr. în Științe Politice și Administrație Publică, Universitatea din Valencia)

Mișcarea de secesiune catalană a început în 2010 cu respingerea de către Curtea Constituțională Spaniolă a unor elemente-cheie de reformare a Statututului Catalan de Autonomie. Între 2012 și 2017, mișcarea secesionistă a mobilizat mulți cetățeni, a organizat demonstrații și proteste și a încercat să obțină legitimitate internațională prin intermediul a două referendumuri controversate (2014 și 2017). În toamna lui 2017 au existat conflicte semnificative între instituțiile din Spania și Catalonia.  Acestea au evidențiat dileme de securitate majore care implicau Poliția spaniolă și catalană, armata spaniolă, precum și unele interferențe internaționale. După 2017, provocările instituționale și de securitate au fost foarte relevante, dar conflictul a scăzut în intensitate. Mișcarea secesionistă a pierdut din susținerea maselor și este divizată intern în acest moment. Prezentarea va evidenția principalele dezvoltări politice și de securitate care ajută la înțelegerea situației din 2017 până în prezent.

Discriminarea între concepte și realități în societatea contemporană (12 mai 2022)

Asztalos Csaba-Ferenc (avocat, membru în Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării)

Discriminarea este tratamentul inegal al persoanelor și grupurilor din societate. Aceasta include, printre altele, abuz verbal, transmiterea ideii că unele persoane nu valorează mult ca ființe umane, hărțuire sau comportamente ce promovează inegalitatea. Un tratament discriminatoriu aplicat cetățenilor poate crea consecințe periculoase pentru interacțiuni sociale sau viitorul democratic al țării. Această prezentare va evidenția unele dintre manifestările și provocările discriminării în societatea contemporană românească.

Guvernarea rebelilor și provocările de securitate (7 aprilie 2022)

Adrian Florea (Conferențiar univ. dr. în Relații Internaționale, Universitatea din Glasgow)

 Această prezentare se inspiră din literatura despre guvernare și râzboi civil / insurgență pentru a examina condițiile în care grupurile rebele stabilesc arhitecturi de guvernare complexe în zonele pe care le controlează. În timp ce multe războaie civile modifică ordinea socio-politică existentă, creează deseori un tip de ordine alternativă în care rebeli ce luptă împotriva guvernelor îndeplinesc o gamă largă de activități de guvernare: instituie structuri executive, legislative și administrative paralele, instituții alternative de stabilire a proprietății intelectuale și rezolvare a disputelor, colectează taxe și oferă o varietate de bunuri publice precum servicii de sănătate, educație sau servicii sociale pentru populație. Voi discuta principalii factori care modelează oferta și cererea de guvernare a rebelilor. 

The COVID-19 Pandemic and the Angry Youth: Stories from Bosnia and Herzegovina (10 martie 2022)

Maja Savić-Bojanić (Lector univ. dr. în Științe politice, Sarajevo School of Science and Technology)

Political participation during crisis takes a reactive form – it is merely a response to an emergency which is manifested through varying forms of protest. In a global crisis caused by Covid-19 pandemic, massive protests occurred as a response to restrictive measures that governments around the world imposed as means of protecting public health. This lecture will examine why youth engaged in Covid-19 related protests in Bosnia and Herzegovina. What were the triggers and how did youth opinion changed as policies changed? Is youth on a ‘standby’ or are they easily triggered?