- Str. Mihail Kogălniceanu nr. 1 Cluj-Napoca, România
- Tel: 0040-264-405300
- Fax: +40-264-405326
Meniu
Oferă cercetătorilor din țară sau străinătate posibilitatea să își prezinte rezultatele recente în fața unei audiențe extinse. Centrul invită 6 cercetători în fiecare an, iar evenimentele se desfășoară în format online sau în persoană.
Prezentarea va fi de 30 min., urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri din partea audienței de 30 min.
Literatura filosofică consideră în mod consensual că limbajul este acea modalitate specific umană prin care se poate exercita puterea (și violența). Pornind de la această ipoteză, analiza își propune să lărgească domeniul larg documentat de cercetare a violenței din lagărele de concentrare, concentrându-se asupra rolului limbajului. În acest sens, se folosește de lentilele tradiționale ale studiilor filosofice pentru a pune la punct cunoștințele existente și a preciza rolul pe care l-a jucat limbajul în lagărele naziste. În legătură directă cu această linie principală de investigație, pot fi formulate două întrebări de cercetare simetrice: Ce a reprezentat limbajul în lagărele naziste? Și Ce au reprezentat lagărele naziste pentru limbaj? Pentru a oferi un răspuns, mai întâi, cercetarea cartografiază interacțiunile complexe dintre limbaj, violență și putere și, apoi, argumentează în favoarea experienței lagărelor naziste ca studiu de caz paradigmatic în care violența a fost exercitată prin intermediul limbajului, dar, în același timp, a fost combătută și lipsită de putere în mod specific prin utilizarea limbajului. Examinând impactul pe care lagărele naziste l-au avut asupra limbajului, analiza arată, de asemenea, că experiența lagărelor are impact asupra limbajului în sensul că îl modifică și, mai ales, îl supune violenței.
Salvatore Di Piazza predă Filosofia limbajului la Universitatea din Palermo. Cercetările sale se concentrează pe diverse subiecte, printre care dimensiunea conjecturală în filosofia antică și în semiotică, rolul limbajului în contextul crimei organizate, noțiunea de credință și convingere între filosofie și religie și, mai recent, legătura dintre limbaj și putere în regimul nazist.
Cum să construim pacea când războiul nu s-a terminat? Democratizarea violentă a Columbiei după procesele de pace cu grupurile de gherilă M-19 și FARC-EP (6 aprilie 2023)
Juan Carlos Ríos este cercetător doctor în științe politice și sociale la Universitatea Catolică din Louvain (Belgia) și la Pontificia Universidad Javeriana (Columbia).
Columbia ar putea fi unul dintre puținele cazuri din lume în care o tradiție democratică îndelungată se menține în pofida nivelurilor ridicate și persistente de violență politică. Contestarea puterii între actorii de stat, grupurile de gherilă și grupurile de crimă organizată se află în centrul mai multor state din America Latină; cu toate acestea, cazul columbian este remarcabil pentru marea varietate de grupuri de gherilă și pentru multiplele reforme de stat care au însoțit procesele de pace. Acest conflict complex cu mai mulți actori a evoluat împreună cu instituțiile democratice timp de peste șaizeci de ani. Deși instituțiile statului sunt relativ slabe, alegerile și procesele participative de jos în sus au loc cu o stabilitate și o legitimitate relative. Chiar și după demobilizarea multor grupuri de gherilă în 1989-1991 și a FARC-EP în 2016, violența armată exercitată de actori nestatali este o realitate persistentă în țară.
Grupurile aflate în conflict recurg adesea la violență în lupta pentru putere și control asupra resurselor și politicii. Atunci, cum se pot promova în mod eficient procesele participative și politicile publice care vizează consolidarea păcii la nivel local atunci când conflictul armat nu s-a încheiat? Acest seminar va discuta și va prezenta idei legate de această întrebare, concentrând dezbaterea asupra cazului columbian.
Împotriva sau în favoarea noului regim tunisian? Harta actorilor locali și internaționali (9 martie 2023)
Guadalupe Martínez Fuentes este profesor asociat dr. în politici comparate și sisteme politice la Universitatea din Granada.
De la jumătatea anului 2021, președintele Kais Saied a schimbat cursul tranziției spre democrație a Tunisiei în favoarea unei tranziții spre o nouă formă de regim, care este încă greu de clasificat. Unii o numesc hiperprezidențialism, având în vedere concentrarea puterilor în mâinile președintelui și eradicarea instituțiilor cu capacitate de control și echilibru. Alții îl văd ca pe o nouă expresie a populismului autoritar constituțional, având în vedere că formalitățile constituționale și retorica populistă sunt folosite pentru a ascunde o regresie autoritară. Alții o numesc pur și simplu adhocrație, având în vedere că improvizația politică pare să predomine în stilul de guvernare al lui Saied în această etapă târzie. În timp ce regimul Saied este încă în construcție, harta susținătorilor și adversarilor săi locali și internaționali rămâne nestatornică și confuză, la fel ca și natura relațiilor dintre ei. Acest seminar își propune să clarifice configurația acestei constelații de actori și să încurajeze reflecția cu privire la posibila lor influență ca motoare în direcția consolidării, schimbării sau blocării noului regim.
Populismul și comunitățile din diaspora (8 decembrie 2022)
Sorina Soare (lector univ. dr. în politici comparate la Universitatea din Florența)
Populismul cu numeroasele sale variante este un fenomen foarte răspândit. Considerate până de curând un aspect periferic al politicii, partide populiste au devenit din ce în ce mai prezente în parlament și uneori chiar parte din guverne. În acest context, s-a propus înțelegerea populismului dincolo de limitele naționalismului metodologic și relevanța populismului ca fenomen transnațional. Într-o primă fază, aceste fenomene au fost identificate la nivelul competiției europene precum în cazul DieM25 sau mișcările Occupy Wall Street și Indignados. În ultimii ani, dimensiunea transnațională a populismului a fost identificată în legătură cu strategiile partidelor populiste care acționează in competiția națională de a mobiliza cu succes comunitățile de cetățeni cu reședința în afara țării de origine. Prezentarea își propune să analizeze cauzele și specificul acestei mobilizări transnaționale explicând cum și de ce populismul devine un fenomen transnațional. Pentru a identifica posibile răspunsuri, vor fi utilizate elemente de migrație și competiție între partide politice, utilizând unele exemple concrete.
Inovațiile democratice: O soluție nouă pentru probleme vechi? (24 noiembrie 2022)
Nanuli Silagadze (cercetător postdoctoral, Universitatea Abo Akademi din Finlanda)
Problemele democrațiilor reprezentative sunt reflectate în multiple procese: nemulțumirea politică a cetățenilor, încredere scăzută în instituțiile scăzute, scăderea participării electorale sau a implicării în partide politice. Prin urmare, câteva inovații democratice au fost implementate în multe țări pentru a vindeca această “boală”. Această prezentare identifică principalele inovații democratice – democrație directă și democrație deliberative – și subliniază meritele și provocările lor în societățile și sistemele politice contemporane.
Politică și securitate după provocările secesioniste: Relația dintre Catalonia și Spania din 2017 (27 octombrie 2022)
Oscar Barberà (Conferențiar univ. dr. în Științe Politice și Administrație Publică, Universitatea din Valencia)
Mișcarea de secesiune catalană a început în 2010 cu respingerea de către Curtea Constituțională Spaniolă a unor elemente-cheie de reformare a Statututului Catalan de Autonomie. Între 2012 și 2017, mișcarea secesionistă a mobilizat mulți cetățeni, a organizat demonstrații și proteste și a încercat să obțină legitimitate internațională prin intermediul a două referendumuri controversate (2014 și 2017). În toamna lui 2017 au existat conflicte semnificative între instituțiile din Spania și Catalonia. Acestea au evidențiat dileme de securitate majore care implicau Poliția spaniolă și catalană, armata spaniolă, precum și unele interferențe internaționale. După 2017, provocările instituționale și de securitate au fost foarte relevante, dar conflictul a scăzut în intensitate. Mișcarea secesionistă a pierdut din susținerea maselor și este divizată intern în acest moment. Prezentarea va evidenția principalele dezvoltări politice și de securitate care ajută la înțelegerea situației din 2017 până în prezent.
Discriminarea între concepte și realități în societatea contemporană (12 mai 2022)
Asztalos Csaba-Ferenc (avocat, membru în Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării)
Discriminarea este tratamentul inegal al persoanelor și grupurilor din societate. Aceasta include, printre altele, abuz verbal, transmiterea ideii că unele persoane nu valorează mult ca ființe umane, hărțuire sau comportamente ce promovează inegalitatea. Un tratament discriminatoriu aplicat cetățenilor poate crea consecințe periculoase pentru interacțiuni sociale sau viitorul democratic al țării. Această prezentare va evidenția unele dintre manifestările și provocările discriminării în societatea contemporană românească.
Guvernarea rebelilor și provocările de securitate (7 aprilie 2022)
Adrian Florea (Conferențiar univ. dr. în Relații Internaționale, Universitatea din Glasgow)
Această prezentare se inspiră din literatura despre guvernare și râzboi civil / insurgență pentru a examina condițiile în care grupurile rebele stabilesc arhitecturi de guvernare complexe în zonele pe care le controlează. În timp ce multe războaie civile modifică ordinea socio-politică existentă, creează deseori un tip de ordine alternativă în care rebeli ce luptă împotriva guvernelor îndeplinesc o gamă largă de activități de guvernare: instituie structuri executive, legislative și administrative paralele, instituții alternative de stabilire a proprietății intelectuale și rezolvare a disputelor, colectează taxe și oferă o varietate de bunuri publice precum servicii de sănătate, educație sau servicii sociale pentru populație. Voi discuta principalii factori care modelează oferta și cererea de guvernare a rebelilor.
The COVID-19 Pandemic and the Angry Youth: Stories from Bosnia and Herzegovina (10 martie 2022)
Maja Savić-Bojanić (Lector univ. dr. în Științe politice, Sarajevo School of Science and Technology)
Political participation during crisis takes a reactive form – it is merely a response to an emergency which is manifested through varying forms of protest. In a global crisis caused by Covid-19 pandemic, massive protests occurred as a response to restrictive measures that governments around the world imposed as means of protecting public health. This lecture will examine why youth engaged in Covid-19 related protests in Bosnia and Herzegovina. What were the triggers and how did youth opinion changed as policies changed? Is youth on a ‘standby’ or are they easily triggered?
